Un ghid gratuit explică, în limba română, ce sprijin poate primi un copil la școală, cine este SENCO, ce înseamnă SEND și când poate fi nevoie de un EHCP.
Pe 9 octombrie, de la ora 10:00, ora Regatului Unit, va avea loc și o primă sesiune de discuții pentru părinți.
Pentru mulți părinți români, SEND în Anglia devine un termen cunoscut abia atunci când copilul începe să aibă nevoie de sprijin suplimentar la școală. Atunci apar și alte prescurtări, precum SENCO, SEN Support, EHC Needs Assessment sau EHCP, iar sistemul poate deveni greu de urmărit.
SEND vine de la Special Educational Needs and Disabilities, adică cerințe educaționale speciale și dizabilități. Un nou ghid gratuit, realizat de o echipă de psihologi educaționali, explică aceste noțiuni în limba română și arată părinților de unde pot începe atunci când au o îngrijorare legată de copil.
Pentru a face aceste lucruri mai ușor de înțeles, o echipă de psihologi educaționali a realizat „Ghid practic pentru părinți români din Anglia”, un material gratuit de 30 de pagini care explică sistemul pas cu pas.
GHID PRACTIC PENTRU PĂRINȚI ROMÂNI DIN ANGLIA
Informații despre SEND, SEN Support, EHCP, psihologul educațional, colaborarea cu școala și copiii bilingvi.
De ce a fost creat ghidul
Autoarele spun că au pornit tocmai de la dificultatea pe care o pot avea părinții români atunci când intră pentru prima dată în contact cu sistemul educațional din Anglia.
„Am creat acest ghid deoarece sistemul educațional din Anglia poate fi dificil de înțeles, mai ales pentru părinții care au crescut într-un sistem diferit și care întâlnesc pentru prima dată termeni precum SEND, SENCO, SEN Support sau EHCP.”
Scopul nu este ca părintele să devină specialist în legislație sau proceduri, ci să înțeleagă unde poate începe atunci când observă că fiul sau fiica lui întâmpină dificultăți.
„Ne-am dorit să reunim informațiile esențiale într-un singur loc și să le explicăm în limba română, într-un mod clar, practic și ușor de folosit. Scopul nostru este ca părinții să înțeleagă mai bine ce sprijin poate primi copilul lor, cu cine pot vorbi și ce întrebări pot pune.”
Copilul nu are nevoie neapărat de un diagnostic pentru a primi sprijin
Una dintre confuziile pe care echipa încearcă să le clarifice este ideea că școala nu poate face nimic până când copilul nu primește un diagnostic.
Ghidul explică faptul că, pentru mulți copii, sprijinul începe prin SEN Support, chiar în cadrul școlii. Acesta poate include adaptarea activităților, ajutor suplimentar din partea profesorului sau a unui teaching assistant, lucru în grupuri mai mici ori sprijin pentru comunicare și participare. Un diagnostic nu este o condiție obligatorie pentru ca școala să înceapă să identifice nevoile și să ofere sprijin.
„Părinții nu știu întotdeauna de unde să înceapă atunci când sunt îngrijorați, care este rolul SENCO sau al psihologului educațional și care este diferența dintre SEN Support, EHC Needs Assessment și EHCP”, explică autoarele.
Dacă SEN Support nu este suficient, părintele sau școala poate solicita autorității locale o EHC Needs Assessment. În urma evaluării, autoritatea locală decide dacă este necesar un Education, Health and Care Plan, EHCP, destinat copiilor și tinerilor care au nevoie de un nivel de sprijin mai mare. Nu orice copil cu SEND are nevoie însă de un EHCP.
Cum poate arăta sprijinul în viața de zi cu zi
Ghidul include și un exemplu fictiv pentru a arăta ce înseamnă, concret, o evaluare și ce fel de schimbări pot fi recomandate.
Andrei are 9 ani și îi plac construcțiile, științele și animalele. Când subiectul îl interesează, participă cu plăcere, dar îi este greu să își mențină atenția la activități lungi, să înceapă anumite sarcini și să urmeze instrucțiuni cu mai mulți pași.
După ce familia și școala au încercat diferite forme de sprijin, a fost implicat un psiholog educațional. Acesta a discutat cu părinții și cu personalul școlii, a analizat progresul copilului, l-a observat în timpul unei lecții și a realizat câteva activități cu el.
Evaluarea a arătat că Andrei se descurca mai bine atunci când instrucțiunile erau scurte, prezentate pe rând și însoțite de repere vizuale. Printre recomandări s-au numărat împărțirea activităților în pași mai mici, verificarea înțelegerii, folosirea unui plan vizual și accesul la pauze scurte.
După introducerea acestor strategii în rutina școlară, în exemplul prezentat în ghid Andrei începe să pornească mai ușor sarcinile și să ceară ajutor înainte de a se simți copleșit. Cazul este fictiv și are rol ilustrativ, dar arată de ce o evaluare nu ar trebui privită ca un examen sau ca o simplă căutare a unui diagnostic.
Ce se întâmplă dacă părintele și școala văd lucrurile diferit
Uneori familia observă acasă dificultăți pe care școala nu le vede în același fel. Alteori, problema poate apărea mai ales în mediul școlar.
„Pot exista și bariere legate de limbă, necunoașterea procedurilor sau diferențe între ceea ce observă familia acasă și ceea ce vede școala. Ghidul explică pașii principali, oferă întrebări practice și îi ajută pe părinți să colaboreze mai ușor cu școala și cu profesioniștii implicați.”
Recomandarea din ghid este ca părinții să noteze ce observă, când apar dificultățile, ce pare să ajute copilul și ce spune el despre experiența de la școală. Primii oameni cu care pot discuta sunt profesorul și SENCO.
Documentul recomandă și păstrarea e-mailurilor, rapoartelor, planurilor de sprijin și notițelor de la întâlniri, astfel încât familia să poată urmări mai ușor ce s-a încercat și ce rezultate au existat.
Un copil bilingv nu are SEND doar pentru că vorbește două limbi
Pentru părinții români, una dintre cele mai utile clarificări din ghid privește bilingvismul.
Faptul că un copil vorbește sau învață mai multe limbi nu înseamnă, în sine, că are SEND.
Atunci când sunt analizate dificultățile de limbaj sau comunicare, trebuie luată în considerare întreaga experiență lingvistică a copilului, inclusiv felul în care acesta comunică în limba vorbită acasă.
Și părinții care nu se simt suficient de confortabil să poarte o discuție complexă în limba engleză pot cere școlii informații despre sprijin lingvistic, interpretare, explicații într-un limbaj mai simplu sau informații importante oferite în scris.
Prima sesiune de discuții, pe 9 octombrie
Ghidul este gândit ca un punct de plecare. Următorul pas va fi și o discuție directă cu părinții.
Prima sesiune este programată pentru 9 octombrie 2026, de la ora 10:00, ora Regatului Unit.
Echipa ia în calcul ca, în funcție de interesul părinților, să organizeze ulterior și un workshop virtual în care să fie discutate mai detaliat întrebări despre SEN Support, EHCP, evaluarea psihologului educațional, colaborarea cu școala și alte situații întâlnite de familii.
Sesiune de discuții pentru părinți
9 octombrie 2026
Ora 10:00, UK
Loc / format: ONLINE
Participare / înscriere: Eventbrite
Ghidul a fost realizat de psihologii educaționali Georgiana Domnari, Krisztina Szodrai, Ioana Volostiuc, Monica Docoli și Tilda Salanki. Potrivit documentului, toate membrele echipei sunt înregistrate la Health and Care Professions Council (HCPC).
Materialul se referă exclusiv la sistemul SEND din Anglia. Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord au legislație, proceduri și denumiri diferite. Ghidul are scop informativ și nu înlocuiește evaluarea individuală, recomandările profesioniștilor sau consilierea juridică. Informațiile și resursele online au fost verificate ultima dată la 16 septembrie 2026.
Tilda Salanki
Psiholog educațional
Interese:
ADHD • Dificultăți emoționale legate de frecventarea școlii (EBSA) și reintegrare școlară • Pregătirea pentru viața adultă (Preparing for Adulthood)
Contact: edpsy@nexiaconsulting.co.uk
Monica Docoli
Psiholog educațional
Interese:
Neurodiversitate • Dezvoltare emoțională și cognitivă • Abordare bazată pe punctele forte
Contact: m.docoli.ed.psych@gmail.com
Ioana Volostiuc
Psiholog educațional
Interese:
Sprijinirea reglării emoționale (Emotion Coaching) • Trauma și impactul acesteia asupra dezvoltării copilului (Trauma-Informed Practice) • Evaluare dinamică (Dynamic Assessment)
Contact: IoanaVolostiuc@NurturingRainbows.onmicrosoft.com
Georgiana Domnari
Psiholog educațional
Terapeut Comportamental
Interese:
Neurodiversitate și practică neuroafirmativă • Limbaj și comunicare – DLD și întârzierea dezvoltării limbajului • Diferențe specifice de învățare – dislexie, dispraxie și discalculie
Contact: Harmonymindautismservices@gmail.com
Krisztina Szodrai
Psiholog educațional
Interese:
ADHD și funcții executive • Nevoi sociale, emoționale și de sănătate mintală (SEMH) și reglare emoțională • Trauma și impactul acesteia asupra dezvoltării copilului (Trauma-Informed Practice)
Contact: krisztina.szodrai@gmail.com
Descarcă gratuit ghidul
„Ghid practic pentru părinți români din Anglia”
