Frumusețea începe acolo unde omul prinde încredere

În spatele lui Mario Păunică, hair stylist cunoscut în comunitatea românească din Londra, se află un drum care a început departe de salon, scenă sau evenimente. Prima parte a copilăriei sale s-a petrecut într-un orfelinat. Mai târziu, o familie l-a înfiat, iar acolo spune că a învățat valorile care aveau să îl însoțească: munca, respectul, ambiția și recunoștința.

Astăzi lucrează în industria frumuseții, organizează evenimente și a colaborat cu personalități publice. Vorbește însă despre carieră fără sentimentul că a ajuns la destinație. Pentru el, succesul rămâne un proces.

„Nu cred că mă pot numi încă un om de succes. Mai am mult de muncit.”

Mario Păunică, începutul unui drum greu

Mario vorbește deschis despre începuturile sale, fără să transforme perioada dificilă într-un argument pentru succesul de mai târziu.

„Copilăria mea, prima parte, dificilă, într-un orfelinat… dar o familie minunată a decis să mă înfieze. Am crescut într-un mediu în care munca, respectul și ambiția erau valori esențiale. Nu am avut totul de-a gata, dar tocmai acest lucru m-a învățat să apreciez fiecare pas și să lupt pentru ceea ce îmi doresc.”

Familia adoptivă i-a oferit repere, iar munca a devenit una dintre constantele vieții sale. Când vorbește despre evoluție, Mario revine frecvent la disciplină, zile lungi de lucru și nevoia de a continua să învețe.

Succesul, în definiția lui de astăzi, are mai puțin de-a face cu vizibilitatea și mai mult cu impactul asupra celor cu care lucrează.

Când pasiunea începe să devină meserie

Hair stylingul nu a apărut în viața lui ca un plan de carieră desenat dinainte. Meseria era însă aproape: ambii părinți aveau legătură cu domeniul.

La început a fost curiozitatea. Mai târziu a venit interesul pentru felul în care o schimbare de imagine poate influența starea unei persoane.

„Pasiunea a apărut destul de devreme, dar nu ca un plan clar, eu venind dintr-o familie în care ambii părinți «asta au uneltit». A fost mai mult o curiozitate care s-a transformat treptat într-o atracție puternică. Momentul în care am realizat că și acesta este drumul meu a fost atunci când am văzut impactul pe care îl pot avea asupra oamenilor.”

Pentru Mario, acesta rămâne unul dintre lucrurile care dau sens meseriei. O tunsoare, o culoare sau o coafură contează, dar rezultatul adevărat se vede și în felul în care omul pleacă din salon.

„Am realizat că acesta este drumul meu când am văzut impactul pe care îl pot avea asupra oamenilor.”

De la funcția de director la foarfecă

Unul dintre momentele decisive a venit în 2016. Mario avea o poziție de director regional, dar a ales să renunțe la acel traseu profesional și să înceapă un altul în hair styling.

Schimbarea a însemnat să lase în urmă o poziție stabilă și să redevină începător într-un domeniu în care tehnica, experiența și relația cu clientul se construiesc în timp.

„A fost un început dificil, prin 2016, când am renunțat la «funcția» de director regional în detrimentul «părului». Totul era nou, iar fiecare zi era o provocare. Dar exact asta m-a atras: dinamica, creativitatea și faptul că niciodată nu este la fel.”

Perioada aceea l-a obligat să accepte din nou postura de elev. Experiența profesională anterioară nu putea înlocui tehnica pe care trebuia să o învețe de la zero.

Mario rezumă acea etapă prin trei lucruri: disciplină, răbdare și disponibilitatea de a continua să înveți.

„Am înțeles că succesul nu vine peste noapte și că fiecare etapă contează.”

Oamenii care l-au format

Primii săi mentori au fost părinții. De la ei spune că a preluat ideea de muncă, respect și seriozitate. Mai târziu, un rol important l-a avut prietenul său Mihai Ludușan.

Pentru Mario, formarea profesională nu se reduce la tehnică. Contează și felul în care un profesionist vorbește cu oamenii, ascultă, își respectă clientul și își păstrează standardele atunci când ziua devine dificilă.

Confirmarea că pasiunea începea să devină carieră a venit treptat, pe măsură ce clienții au început să aibă încredere în el și munca sa a început să fie cunoscută și în afara salonului.

Îndoiala nu a dispărut odată cu experiența.

„De multe ori”, răspunde Mario atunci când este întrebat dacă a simțit că nu este suficient de bun. „Dar acele momente m-au motivat să evoluez și să devin mai bun.”

Una dintre frazele pe care le repetă este: „Pentru mine nu există «nu se poate», există «nu vreau».”

E o formulare categorică, dar spune destul de bine cum își privește propriul drum: atunci când apare o dificultate, reacția lui este să muncească mai mult.

Londra, locul în care a trebuit să demonstreze din nou

Mutarea la Londra a adus o nouă etapă. Experiența acumulată până atunci nu elimina nevoia de a demonstra din nou ce poate într-un oraș mai rapid și mai competitiv.

Mario vede diferențe clare între cele două spații în care și-a construit identitatea profesională.

Despre Londra vorbește în termeni de viteză, competiție și deschidere către inovație. România o asociază cu gustul, rafinamentul și atenția acordată luxului.

Relația cu România a rămas însă puternică.

„Foarte mult din mine vine din rădăcinile românești. Niciodată nu mi-am uitat obârșia”, spune el.

Își amintește inclusiv perioada în care conducea un lanț de restaurante și era singurul român aflat într-o poziție de acel nivel în companie. Pentru el conta ca oamenii cu care lucra să știe de unde vine.

Experiența Londrei i-a adăugat alte repere: adaptarea, viteza și nevoia ca talentul să fie susținut de seriozitate și consecvență.

Când este întrebat dacă a existat un moment precis în care a simțit că a reușit, Mario refuză ideea unui punct final.

„Nu cred că există un singur moment. Este un proces continuu. Și niciodată nu mă opresc din a munci să reușesc mai mult și mai sus.”

Definiția succesului s-a schimbat și ea: „La început era despre recunoaștere, acum este despre echilibru și impact.”

Colaborările și responsabilitatea imaginii

Pe parcursul carierei au apărut și colaborările cu personalități publice. Mario spune că acestea au venit prin muncă, recomandări, seriozitate și rigoare.

A lucrat, între alții, cu Loredana Groza și Cătălin Botezatu, experiențe despre care vorbește cu respect și recunoștință.

„Este o trăire valoroasă, ce m-a ajutat să cresc profesional și nu numai”, spune el.

Lucrul cu persoane foarte vizibile aduce însă o presiune suplimentară. Fiecare detaliu poate deveni important, iar greșelile sunt mult mai ușor observate.

Mario vorbește despre acest spațiu ca despre un „teren minat” uneori, dar unul care îi place.

„Responsabilitate și atenție la detalii. Responsabilitatea de a fi «perfect». Responsabilitatea de a respecta, de a oferi și de a învăța.”

Gala din Londra și ideea de recunoaștere

Dincolo de activitatea din salon, Mario a început să construiască și evenimente.

Ideea unei gale dedicate femeilor a venit, spune el, din experiența personală și din faptul că a lucrat aproape întreaga viață profesională alături de femei.

„Eu sunt un feminist convins. Am crescut de la o vârstă fragedă doar cu mama. S-a născut din dorința de a crea ceva diferit, memorabil. Din dorința de a pune femeia pe un piedestal, acolo unde îi este locul.”

Și-a dorit un eveniment construit în jurul eleganței, artei și recunoașterii, dar și unul prin care comunitatea românească să se prezinte diferit publicului britanic.

Pentru el, evenimentele trebuie să lase ceva după ce se termină.

„Oamenii își amintesc emoțiile. Dacă nu oferi emoție, nu oferi nimic.”

În salon, încrederea vine înaintea imaginii

În salon, Mario vede relația cu clientul ca pe una construită în jurul încrederii.

„În zilele noastre este despre încredere, susținere și devotament. În salonul nostru este despre prietenie, unitate, dar și iubirea de aproape.”

În privința îngrijirii părului, observă două greșeli frecvente: lipsa unui ritual corect și folosirea produselor nepotrivite. Un rezultat bun începe, în opinia lui, de la înțelegerea persoanei din fața sa.

Stilul trebuie ales în funcție de personalitate, stil de viață și forma feței, nu numai după ceea ce este în tendințe.

Când vorbește despre tendințele actuale, Mario vede o întoarcere către naturalețe: texturi lejere, eleganță simplă și influențe din anii ’90.

Social media a schimbat puternic industria. A adus vizibilitate, dar Mario vede și un risc în presiunea creată de filtre și de imaginea perfecțiunii.

„Foarte importantă pentru vizibilitate, dar extrem de dăunătoare din cauza filtrelor utilizate. Din păcate, dorința de a atinge perfecțiunea strică.”

Iar diferența dintre un profesionist bun și unul foarte bun o reduce la două lucruri: detaliile și pasiunea.

Mario Păunică și legătura cu românii din Londra

În povestea lui Mario, comunitatea românească apare constant.

Revista Graiul este, spune el, „un proiect de suflet pentru românii din Regat”. Relația cu comunitatea nu o vede numai prin prisma evenimentelor sau a vizibilității, ci prin felul în care oamenii aleg să se sprijine între ei.

„Trebuie să fim uniți și să ne susținem. Trebuie să ne iubim și să învățăm să ne apreciem mai mult.”

Este critic față de tendința de a judeca sau de a ataca succesul altora și își dorește mai multă susținere între românii din diaspora.

Mesajul pe care îl transmite tinerilor urmează aceeași direcție pe care și-a construit propriul parcurs: muncă și perseverență.

„Să nu renunțe și să muncească. Să creadă în visele lor.”

Ce vrea să rămână după el

Dincolo de scenă și de imaginea publică, Mario spune că nu se consideră un om ajuns la capătul drumului.

Se descrie drept „un om simplu, dedicat și ambițios”, care continuă să muncească și să învețe. Nu vorbește despre succes ca despre o etichetă câștigată definitiv.

Motivația, spune el, este dorința de a deveni o variantă mai bună decât cea de ieri.

La întrebarea despre ceea ce ar vrea să rămână în urma sa, răspunsul nu se oprește la profesie.

„Bucuria, energia și iubirea. Impactul asupra oamenilor de a lupta și a reuși.”

Mario Păunică a plecat de la un început dificil, a schimbat radical direcția profesională și și-a reconstruit cariera într-un alt oraș și într-o altă țară. Astăzi continuă să vorbească despre parcursul său ca despre unul neterminat.

Poate tocmai aici se află una dintre ideile cele mai clare ale poveștii sale: nu momentul în care ajungi să fii cunoscut îți încheie drumul, ci felul în care alegi să continui după ce oamenii au început să te vadă.