De la păstaie la navă spațială. De unde vine, de fapt, cuvântul „podcast”?

Marian Ardelean în conversație cu invitatul său, în studioul podcastului Ardelean în Yorkshire

Fac de câțiva ani podcastul „Ardelean în Yorkshire”, dar o discuție dintre Mihai Bendeac și Cristian Tudor Popescu m-a făcut să mă întreb dacă știu, de fapt, ce înseamnă cuvântul. Am pornit de la o păstaie, am ajuns la Apple și am descoperit o legătură neașteptată cu unul dintre cele mai influente filme din istoria cinematografiei.

De Marian Ardelean, editor GRAIUL

De câțiva ani realizez „Ardelean în Yorkshire”, un podcast în care invit oameni să își spună poveștile. Pregătesc întrebări, stau de vorbă cu invitații, filmez și public conversațiile. Numai că, zilele trecute, mi-am dat seama că nu m-am întrebat niciodată prea serios de ce îi spun podcast. Ce este un podcast, de fapt, și de unde vine numele lui?

Totul a pornit de la un episod al emisiunii „Aproximativ”, de la Happy Fish TV, în care Mihai Bendeac îl are invitat pe jurnalistul Cristian Tudor Popescu.

La un moment dat, Bendeac pune o întrebare aparent simplă: care este diferența dintre un interviu și un podcast?

Cristian Tudor Popescu recunoaște că știe ce înseamnă interviul, dar termenul „podcast” nu îi este clar. Bendeac spune că nici el nu a înțeles prea bine diferența.

Apoi CTP vine cu o observație care schimbă pentru câteva momente direcția conversației: „Pod înseamnă păstaie.”

Și continuă, amuzat de propria încercare de a descifra cuvântul: „Distribuirea păstăii, aruncarea păstăii, nu știu.”

No, stai puțin!

Dacă „pod” înseamnă păstaie, iar „cast” are legătură cu difuzarea, ce facem noi când realizăm un podcast? Distribuim păstăi pe internet?

M-a amuzat ideea, dar întrebarea lui Bendeac mi-a rămas în minte. Oare eu, la „Ardelean în Yorkshire”, fac podcasturi sau interviuri? Și cine a hotărât, până la urmă, că acest format trebuie să se numească podcast?

Așa că m-am apucat să caut.


Înainte de podcast a fost iPod

Pentru cei care își amintesc începutul anilor 2000, iPod-ul era unul dintre aparatele pe care și le doreau mulți iubitori de muzică.

Apple l-a prezentat pe 23 octombrie 2001, cu un mesaj care spunea aproape totul: „1.000 de melodii în buzunar”.

Ilustrație editorială cu un iPod alb așezat pe o carte deschisă despre istoria podcastului
Ilustrație editorială realizată digital pentru GRAIUL, pornind de la o fotografie de Jake Bouma / Wikimedia Commons, CC BY 2.0. Imagine modificată digital.

Era un dispozitiv mic, cu ecran și rotiță circulară, în care puteai păstra muzica preferată fără să mai cari după tine CD-uri.

Astăzi, când avem acces la milioane de melodii prin telefon, pare ceva obișnuit. Dar în 2001 era o schimbare importantă.

Și tocmai numele acestui aparat avea să contribuie la apariția cuvântului „podcast”.

Numai că de unde venea numele iPod?

Potrivit unei relatări publicate de revista americană WIRED în 2006, numele a fost propus de Vinnie Chieco, un specialist în publicitate care colabora cu Apple.

În acea perioadă, Steve Jobs vorbea despre computerul Mac ca despre centrul unei lumi digitale, la care puteau fi conectate alte dispozitive.

Chieco s-a gândit la o navă spațială principală, din care pleacă și la care se întorc capsule mai mici. Iar când a văzut prototipul alb al noului aparat, și-a amintit de filmul 2001: A Space Odyssey, realizat de Stanley Kubrick în 1968.

În film apar asemenea capsule spațiale, numite în engleză „pods”.

De aici, potrivit lui Chieco, a venit propunerea iPod, cu litera „i” deja familiară utilizatorilor Apple de la iMac.

Deci, da, tot la o capsulă ajungem.

Acum parcă îi aud pe cei care îmi vor spune că și păstaia este un fel de capsulă. Corect, numai că aici vorbim despre una care transportă astronauți, nu mazăre!


Un film din 1968 care a schimbat cinematografia

Și aici povestea devine și mai interesantă. Pentru că numele unui aparat care a schimbat industria muzicală a fost inspirat de un film care, cu peste trei decenii înainte, schimbase cinematografia.

2001: A Space Odyssey a apărut în 1968, cu un an înainte ca Neil Armstrong să pășească pe Lună.

Machetă a navei Discovery One din filmul 2001 A Space Odyssey de Stanley Kubrick, expusă la LACMA
Macheta navei Discovery One, din „2001: A Space Odyssey”, expusă la LACMA. Foto: Matthew Gallant / Wikimedia Commons, CC BY 2.0. Fotografie decupată din original.

Stanley Kubrick reușise deja să prezinte pe ecran nave spațiale, astronauți în imponderabilitate și călătorii prin cosmos cu un realism care impresionează și astăzi.

Și toate acestea fără grafica digitală pe care o cunoaștem acum. Echipa a folosit machete, decoruri mecanice, tehnici fotografice și instalații construite special pentru film.

Producția a câștigat Oscarul pentru efecte vizuale și a influențat generații întregi de cineaști. Regizori precum George Lucas și Steven Spielberg au recunoscut importanța filmului pentru propria lor activitate.

În 2022, în sondajul organizat de revista britanică Sight and Sound, 480 de regizori au votat 2001: A Space Odyssey drept cel mai bun film din toate timpurile.

Dar filmul este interesant și dintr-un alt motiv.

Unul dintre personajele centrale este HAL 9000, un computer dotat cu inteligență artificială, capabil să vorbească și să ia decizii, dar care ajunge să se întoarcă împotriva oamenilor.

Gândiți-vă că vorbim despre anul 1968, când calculatoarele personale nici măcar nu făceau parte din viața obișnuită.

Iar astăzi folosim inteligența artificială pentru a scrie, a căuta informații, a crea imagini și a rezolva probleme. În același timp, continuăm să ne întrebăm câtă încredere ar trebui să avem în ea.

Kubrick punea asemenea întrebări în urmă cu aproape șase decenii.

Iar una dintre capsulele spațiale din universul imaginat de el avea să inspire, indirect, numele unei întregi industrii media.


Cine a inventat cuvântul „podcast”?

Ajungem în anul 2004, în Marea Britanie.

Jurnalistul Ben Hammersley publica în The Guardian, pe 12 februarie, un articol intitulat Audible Revolution, despre o nouă formă de radio pe internet.

Tehnologia permitea deja oamenilor să înregistreze emisiuni audio și să le distribuie online. Ascultătorii le puteau descărca și asculta atunci când aveau timp, fără să depindă de programul unui post de radio.

Dar această nouă formă de distribuire avea nevoie de un nume.

Hammersley a propus trei variante: „Audioblogging? Podcasting? GuerillaMedia?”

Dintre ele, „podcasting” avea să rămână.

Cuvântul combina „iPod”, dispozitivul Apple devenit celebru, cu „broadcasting”, termenul englezesc pentru difuzare.

Interesant este că oamenii înregistrau și distribuiau asemenea emisiuni înainte ca denumirea să se impună. Tehnologia a apărut înaintea cuvântului care avea să o descrie.

Dar există și un detaliu important. Dacă ne întrebăm ce este un podcast, trebuie să știm că, la început, nu însemna neapărat o conversație între două persoane.

Termenul se referea în primul rând la modul în care conținutul audio era publicat și distribuit pe internet, prin sisteme care permiteau abonarea și descărcarea episoadelor.

Un podcast putea să conțină știri, povești, investigații, lecții, interviuri sau pur și simplu un om care vorbea singur în fața microfonului.

Între timp, au apărut podcasturile video, iar platforme precum YouTube au schimbat felul în care publicul înțelege acest format.

Astăzi, termenul este folosit mult mai larg, inclusiv pentru conversații filmate, publicate în episoade.


Ce este un podcast? La „Ardelean în Yorkshire” fac podcast sau interviuri?

Aici mă întorc la întrebarea care a pornit totul.

Când invit pe cineva la „Ardelean în Yorkshire”, îi pun întrebări și încerc să aflu lucruri despre viața, experiențele și deciziile sale. Din acest punct de vedere, ceea ce fac este un interviu.

Dar conversația este filmată, publicată ca episod al unei serii și pusă la dispoziția oamenilor care vor să o urmărească atunci când au timp. Din acest punct de vedere, face parte dintr-un podcast.

Așadar, cele două lucruri nu se exclud.

Interviul descrie felul în care se desfășoară conversația. Podcastul descrie formatul editorial în care aceasta ajunge la public. Așa că, atunci când cineva mă întreabă ce este un podcast, îi spun că poate conține și interviuri, dar nu se limitează la ele.

Sigur, în practică lucrurile sunt ceva mai complicate, mai ales astăzi, când termenul „podcast” este folosit pentru tot felul de emisiuni online.

Dar diferența mă ajută să înțeleg mai bine și ceea ce fac eu.

Când am început „Ardelean în Yorkshire”, nu mă preocupa prea mult definiția. Voiam să cunosc oameni, să le ascult poveștile și să le ofer ocazia să vorbească despre lucrurile pe care le-au trăit.

Nici măcar nu îmi imaginasem că voi ajunge să fac podcasturi.

Ce este un podcast: Florentina Opriș și Marian Ardelean în timpul înregistrării Ardelean în Yorkshire
Din culisele podcastului „Ardelean în Yorkshire”, cu realizatoarea de emisiuni TV Florentina Opriș și Marian Ardelean.

Prima dată am fost eu invitat la un podcast online. Atunci mi-am dat seama că aș putea încerca și eu. De acolo au urmat alte conversații, invitați și ore de filmare.

Și uite că, după câțiva ani, am ajuns să cercetez originea cuvântului pe care îl folosesc aproape zilnic.

Mi se pare fascinant că un film din 1968 a inspirat numele unui aparat lansat în 2001, iar numele acelui aparat a contribuit la apariția unui termen care a schimbat felul în care vorbim despre emisiunile de pe internet.

Apple a încetat să producă iPod-uri în 2022, dar numele aparatului continuă să trăiască în cuvântul „podcast”.

Și mă gândesc că, dacă nu urmăream conversația dintre Bendeac și Cristian Tudor Popescu, probabil aș fi continuat să folosesc termenul fără să mă întreb vreodată de unde vine.

Așa că, de acum înainte, când voi spune că am filmat un nou episod din „Ardelean în Yorkshire”, probabil îmi voi aminti și de păstaia lui CTP.

No, măcar acum știu ce distribuim.

Povești, nu păstăi!


Citește și…

Tot din Pagina Editorului: „De ce freci menta?” O altă poveste despre expresiile pe care le folosim atât de des încât uităm să ne întrebăm de unde vin.