Din amintirile copilăriei, un atelier de lumânări în Anglia. Povestea Gabrielei Sorica

Gabriela Șorică pictează manual o lumânare decorativă realizată pentru Soul Light Atelier.

Gabriela Sorica ajuns în Marea Britanie pentru a fi alături de soțul ei. După pierderea mamei, cu doi copii mici și fără să cunoască bine limba engleză, a început să învețe singură cum se fac lumânările. Din primele încercări, care nu ieșeau întotdeauna bine, s-a născut Soul Light Atelier, un brand în care se regăsesc amintirile copilăriei din România și pasiunea pentru lucrurile făcute de mână.

Prima lumânare pe care Gabriela Sorica a vândut-o în Anglia avea forma unei brioșe și mirosea a caramel sărat. A cumpărat-o o englezoaică, iar Gabriela a fost atât de bucuroasă, încât a hotărât să păstreze banii. I-a pus într-o ramă și, după cinci ani, sunt tot acolo.

A fost prima dată când cineva din afara familiei plătea pentru ceva făcut de ea. Între timp, Gabriela a învățat să lucreze cu ceară de soia, ciment, cristale și tot felul de materiale decorative. A creat Soul Light Atelier, unde realizează manual lumânări și recipiente care pot avea nevoie de o săptămână de muncă până să fie gata.

Povestea atelierului a început însă într-o perioadă în care Gabriela trecea prin multe schimbări și încerca să se obișnuiască cu viața într-o țară străină.


A venit în Anglia, dar gândul îi era acasă

În 2017, Gabriela a venit în Marea Britanie pentru a locui împreună cu soțul ei, care se stabilise deja la Londra de trei ani. Nu își făcuse planuri să plece din România, însă își dorea ca familia să fie împreună.

La câteva luni după mutare, a primit o veste grea. Mama ei era foarte bolnavă, în fază terminală, iar Gabriela s-a întors de urgență în România. A rămas acolo până în 2019, încercând să facă tot ce putea pentru a o salva.

Când a revenit în Londra, după pierderea mamei, i-a fost greu să se obișnuiască. Nu vorbea aproape deloc engleza, avea doi copii mici și își petrecea mare parte din timp acasă. Nici orașul nu îi plăcea prea mult. Oamenii i se păreau grăbiți, iar Londra, rece și distantă.

În acea perioadă și-a redescoperit pasiunea pentru lumânări. A început să caute pe internet informații despre cum se fac, să urmărească filmulețe și să încerce singură.

Primele lumânări aveau forme de zeițe, inspirate de pasiunea ei pentru mitologie. Îi plăcea cum arătau, dar nu reușea să le facă să ardă așa cum trebuie. Schimba ceara, încerca alte fitiluri și făcea teste, iar uneori, după ce rezolva o problemă, apărea alta.

Își amintește și acum cât de mult a însemnat prima reușită:

„Când, în sfârșit, prima a ars corect, am început să plâng de fericire. Pentru altcineva putea fi doar o flacără mică. Pentru mine era dovada că încă puteam să învăț, să construiesc și să o iau de la capăt.”

Din acel moment, Gabriela a început să se gândească serios că ar putea transforma această pasiune într-o afacere. Nu știa prea multe despre vânzări sau despre cum se construiește un brand, dar era hotărâtă să continue.


Prima clientă a fost o englezoaică

Gabriela Șorică la un târg, alături de lumânările prezentate publicului.

Înainte să înceapă să facă lumânări, Gabriela lucrase ani buni în contabilitate, pentru diferite companii. Era obișnuită cu munca de birou și credea că îi place acest fel de viață.

Lucrurile au început să se schimbe când a participat la primele târguri cu produsele sale. Acolo putea să vorbească direct cu oamenii, să le vadă reacțiile și să afle ce le place. Unii se apropiau de stand pentru că simțiseră parfumul lumânărilor de la distanță.

Primii ei cumpărători au fost britanici. Gabriela mergea la târguri englezești și abia mai târziu, de la o prietenă, a aflat că în Marea Britanie se organizează și târguri românești.

Prima vânzare i-a rămas în minte. Lumânarea în formă de brioșă, cu parfum de caramel sărat, a fost cumpărată de o femeie din Anglia.

Banii pe care i-a primit nu i-a cheltuit. I-a pus într-o ramă, pe care o păstrează și astăzi. Pentru ea, sunt o amintire a primului om care a avut încredere într-un produs făcut de mâinile sale.

Totuși, vânzările nu au venit ușor. Gabriela a descoperit că realizarea lumânărilor și conducerea unei afaceri sunt două lucruri diferite.

„Până la lumânări nu știam nimic despre marketing, poziționare ori poveste de brand. A face un produs bun este o meserie; a-l face vizibil este o alta.”


De la mina din copilărie, la lumânările de astăzi

Una dintre cele mai interesante părți ale muncii Gabrielei este felul în care realizează recipientele pentru lumânări. Le face din ciment, apoi le cioplește, le șlefuiește și le decorează cu cristale, foiță de aur sau alte materiale.

Ideea de a folosi cimentul a descoperit-o pe internet. A început să experimenteze, iar treptat a observat că formele și texturile pe care le crea îi aminteau de locurile în care crescuse.

Gabriela și-a petrecut copilăria în apropierea minei de cupru Altân Tepe, din România. În zonă exista și o peșteră, iar imaginea pietrelor, a pământului și a pereților de stâncă i-a rămas în memorie.

Astăzi încearcă să aducă o parte din acele locuri în lucrările sale.

„Prin ciment, cristale și texturi neregulate încerc să readuc o parte din locul de unde vin. Recipientele nu sunt menite să arate perfect, ca ieșite dintr-o mașină. Ele seamănă mai mult cu fragmente de rocă, pereți de peșteră sau lucruri descoperite, nu fabricate.”

De aceea, unele recipiente au suprafețe aspre, margini neregulate și cristale așezate în forme care amintesc de piatră. Gabriela nu urmărește ca toate să arate la fel. Dimpotrivă, îi place ca fiecare să aibă propriile detalii.


O lumânare poate avea nevoie de o săptămână de muncă

Privind o lumânare terminată, este greu să îți dai seama cât durează realizarea ei. În cazul pieselor mai complicate, Gabriela spune că are nevoie de cel puțin o săptămână.

Mai întâi pregătește recipientul din ciment. Toarnă materialul într-o formă și îl lasă cel puțin 12 ore înainte să îl scoată. Apoi trebuie să aștepte câteva zile până când cimentul se usucă.

Urmează lucrul la suprafață. Gabriela folosește diferite unelte pentru a o ciopli și șlefui. Uneori pictează recipientul, alteori adaugă foiță de aur, perle sau cristale, pe care le așază unul câte unul.

Abia după ce termină recipientul poate începe partea cu ceara.

Gabriela Șorică aplică foiță decorativă pe una dintre lumânările sale.

Nici aceasta nu este atât de simplă pe cât pare. Fiecare lumânare trebuie testată pentru a vedea dacă arde corect. Contează tipul de ceară, fitilul, parfumul, culoarea și mărimea recipientului. Dacă unul dintre aceste lucruri nu este potrivit, lumânarea poate arde neuniform.

De-a lungul timpului, Gabriela a avut multe încercări nereușite. Unele piese au putut fi reparate, altele au ajuns la gunoi. A învățat singură fiecare etapă, iar asta a însemnat materiale pierdute, bani cheltuiți și multe ore de lucru.

Chiar dacă îi place să creeze liber și spune că de multe ori nu știe exact cum va arăta produsul final, când vine vorba despre siguranța lumânării nu lasă nimic la întâmplare.


A învățat să facă lumânări. Mai greu a fost să învețe să le vândă

Lumânare decorativă Soul Light Atelier, cu detalii albastre și cristale.

La început, Gabriela se concentra aproape numai pe produse. Voia să găsească materiale noi, să încerce forme diferite și să facă lumânări cât mai frumoase. Partea de afacere a venit cu alte probleme.

Una dintre ele a fost stabilirea prețului. O lumânare făcută manual presupune cheltuieli pe care clientul nu le vede: matrițe, unelte, ceară folosită pentru teste, ambalaje, etichete, fotografii, transport și participarea la târguri.

La toate acestea se adaugă timpul petrecut lucrând. O piesă care nu iese bine poate însemna câteva zile pierdute și materiale care nu mai pot fi folosite.

Gabriela recunoaște că a făcut și greșeli. A cumpărat prea multe lucruri, a investit fără să aibă întotdeauna un plan clar și a încercat să mulțumească pe toată lumea.

Un sfat important a venit de la prietena ei, Adela Munteanu, care i-a atras atenția că logo-ul și etichetele nu se potriveau cu lumânările.

Până atunci, Gabriela se preocupase atât de mult de ceea ce crea, încât nu acordase aceeași atenție felului în care își prezenta produsele.

Observația a făcut-o să își regândească imaginea afacerii și a contribuit la dezvoltarea Soul Light Atelier.


Cum este să ai o afacere românească în Anglia

Pentru Gabriela, începutul unei afaceri în Marea Britanie a fost și mai dificil pentru că trebuia să învețe cum funcționează lucrurile într-o țară nouă.

Nu cunoștea bine limba, nu avea experiență în vânzări și trebuia să descopere singură unde își poate prezenta produsele, ce caută clienții și cum poate ajunge la ei.

Spune că a simțit uneori că, fiind româncă, trebuie să muncească mai mult pentru a câștiga încrederea oamenilor. În același timp, tocmai cumpărătorii britanici au fost primii care i-au arătat că produsele sale pot avea succes.

La acestea se adaugă timpul pe care trebuie să îl împartă între familie, serviciu și atelier. Nu reușește întotdeauna să facă tot ce și-ar dori, iar dezvoltarea afacerii a însemnat și renunțări.

Privind în urmă, spune că ar fi vrut să învețe mai devreme despre bani, vânzări și organizarea unei afaceri. Ar fi cumpărat mai puține materiale și ar fi încercat să păstreze o direcție mai clară.


Ce își dorește Gabriela de la Soul Light Atelier

Pentru Gabriela, lumânările au și o legătură cu amintirile. Unele parfumuri îi aduc aminte de copilărie, în special mirosul prăjiturilor pe care le făcea mama sa. Vanilia și aromele dulci îi amintesc de bucătăria de acasă.

Alteori, pornește de la o culoare, un cristal sau un recipient și decide pe parcurs cum va arăta lumânarea. Îi place această libertate, chiar dacă fiecare produs trebuie apoi verificat cu atenție.

Pe viitor, își dorește ca Soul Light Atelier să îi aducă independență financiară și să îi permită să lucreze fără să fie mereu presată de timp. Vrea să poată acorda fiecărei piese atenția de care are nevoie.

Până atunci, continuă să învețe atât despre creație, cât și despre afaceri. A trecut de la primele lumânări în formă de zeițe, care nu ardeau cum trebuie, la recipiente complexe din ciment, lucrate și decorate manual.

Iar banii de la prima lumânare vândută sunt încă în ramă.

Gabriela i-a păstrat pentru că îi amintesc de începutul afacerii, când o femeie pe care nu o cunoștea a cumpărat o brioșă din ceară, cu parfum de caramel sărat. A fost prima vânzare și primul semn că munca ei putea interesa și alți oameni.


Descoperă Soul Light Atelier

Pentru cei care vor să descopere lumânările create de Gabriela Sorica și să îi urmărească activitatea, Soul Light Atelier poate fi găsit pe site-ul oficial și pe pagina de Facebook, unde Gabriela prezintă creațiile și noutățile atelierului.

Etichetat: